Experienţă
-- Ei, nepoate, de acum eşti major.
Poţi să-ţi începi experienţa vieţii.
-- Lasă-l, tată, în pace! Nu-l învăţa la prostii! Ce vrei? Să aibă neliniştea matale?
-- Tu cum ai fost, bunicule?
-- Un veşnic căutător.
-- Şi ai aflat? Ţi-a folosit la...
More
Experienţă
-- Ei, nepoate, de acum eşti major.
Poţi să-ţi începi experienţa vieţii.
-- Lasă-l, tată, în pace! Nu-l învăţa la prostii! Ce vrei? Să aibă neliniştea matale?
-- Tu cum ai fost, bunicule?
-- Un veşnic căutător.
-- Şi ai aflat? Ţi-a folosit la ceva experienţa ta?
-- Nu, nepoate.
Şi ştii de ce? Pentru că, de cele mai multe ori, ori am stins lumina, ori am stat
cu ochii închişi.
-- Şi atunci.
.
.
cu ce ai rămas?
-- Cu neastâmpărul.
Nu m-am plictisit niciodată de mine.
Nu am lâncezit.
-- Şi ai epuizat toate experimentele?
-- Nu, băiete.
Şi acum mai încerc.
Dar acum, spre deosebire de atunci, acum ţin ochii
deschişi.
-- Ei, ce să-ţi spun, tată, nu vezi să-ţi duci nici lingura la gură.
.
.
.
Doar ştii că ai cataractă!
-- Da, fata mea, dar acum privesc toate cele făcute în orb şi toate cele nefăcute, cu alţi ochi.
-- Şi cum e bine, bunicule?
-- Nu ştiu.
.
.
Caută!
Less
