Savoarea unui coşmar
-- Vezi, ţi-a fost teamă să te urci pe corabie, şi uite ce mare este! Uite! Sar, şi nici nu se mişcă.
Haide sus, pe covertă, iar aici poţi să faci şi plajă!
-- Dar nu de corabie îmi e teamă.
De tine îmi este .
.
.
Nu mai aud ultimul...
More
Savoarea unui coşmar
-- Vezi, ţi-a fost teamă să te urci pe corabie, şi uite ce mare este! Uite! Sar, şi nici nu se mişcă.
Haide sus, pe covertă, iar aici poţi să faci şi plajă!
-- Dar nu de corabie îmi e teamă.
De tine îmi este .
.
.
Nu mai aud ultimul cuvânt, furat de zbaterea aripilor în oprirea de-o clipă a pescăruşului ce
mi-a luat covrigul din mână.
-- Vezi? Şi suntem şi singuri.
Doar noi şi căpitanul.
-- Noi suntem singuri, cum spui.
.
.
dar tu nu o să ai timp de mine! Ai să fii cu ceilalţi.
-- Care, ceilalţi?
-- Îi ştii tu! Cei mulţi ce sunt cu tine!
Vântul începe să bată, mai întâi ca o adiere, umflând pânzele.
Dar acolo sus, cred că bate mai
tare, căci uite cum catargul se îndoaie, iar vela de sus, nu ştiu cum îi spune, a plesnit.
S-a desfăcut în
două.
Îi spun căpitanului, şi rămân să ţin cârma în locul lui, până o coase.
Vântul coboară şi ridică
valul din spate.
Văd doar stropii ce trec peste noi.
Un alt val vine din faţă.
Cârma tot mai greu se
lasă ţinută.
M
Less
