VOUĂ

V O U Ă (Eminescu către unii urmaşi din ziua de azi ) Ştiu, vă este foarte greu să scrieţi versul lapidar… Pagini înnegriţi de-a surda, cum e proză din ziar. Că n-au cap!…dar nici în coadă le-nţelege cineva? Doar o strofă să reţină, nu cred că v-ar... More

V O U Ă (Eminescu către unii urmaşi din ziua de azi ) Ştiu, vă este foarte greu să scrieţi versul lapidar… Pagini înnegriţi de-a surda, cum e proză din ziar. Că n-au cap!…dar nici în coadă le-nţelege cineva? Doar o strofă să reţină, nu cred că v-ar memora. Ar găsit-o cum cătau pe timpuri în Vestu-ndepărtat, Mulţi bărbaţii ce-mi vânturară tot nisipul lăudat… Aurul nu mi-au aflat, căci întruna li se-ascunde, Tot aşa e strofa voastră. . . înţeles n-are nici unde. ………………………………………………… Eu am timp…, căci veşnicia nu e dată orişicui, Dar citesc în altă limbă versul şubred, gol şi şui. Unde-i LIMBA învăţată de la buna noastră mamă? Cui vă adresaţi şi scrieţi, cine vă mai ia în seamă! Cruce-mi fac şi-ntreb: tiparul cum o poate trece Vorba searbădă, amici? Văd că praful se alege Şi de limbă, şi de rimă, de dactilă, ritm şi vers. . . De-mi sunteţi urmaşii mei?… Altă limbă aţi ales. Că n-aveţi măcar ruşine de cei care au muncit!… Rog, în ţara cui vă credeţi, voi pe cine aţi slujit? Cu ce bani Less