Revista POESIS nr.1-3, 2010

antologia ORFEU DORIN TUDORAN Prisos Sunt cavalerul unei rase destrămate o pentru mine calul este prea abrupt voi mă iubiţi pentru frumoasa vizieră sub care chipul meu e de prisos. Tânărul Ulise Când vei putea să ţii, fără durere, cumpăna nopţii pe... More

antologia ORFEU DORIN TUDORAN Prisos Sunt cavalerul unei rase destrămate o pentru mine calul este prea abrupt voi mă iubiţi pentru frumoasa vizieră sub care chipul meu e de prisos. Tânărul Ulise Când vei putea să ţii, fără durere, cumpăna nopţii pe fruntea-ţi întristată, o pasăre va arunca spre cer inima-i subţire ca pe o săgeată. Să nu te clatini, trupul tău să fie trestie de sticlă adăpostind lumină, târziu, să dai un semn – ca o speranţă, celui uitat şi el are să vină. Şi va sosi pe mare – tânărul Ulise, cu pieptul devorat de alge, pe ţărm, el va aprinde foc din credincioasele-i catarge. Tu vei zări cum fumul se ridică spre cer ca un copac de sare, ai să te-apropii şi-o să vezi bărbatul spălându-şi inima în mare. Note de la o întâlnire cu Giordano Bruno Zăbala zdrobindu-i dinţii. Dinţii rupţi sfâşâindu-i limba. Limba – un ghem de sânge din când în când scuipat pe pieptul alb al cămăşii. Şi din nou zăbala – Pierzându-se-n gura lui, ca o cazma într-un mormânt abia desăvârşit. În funda Less